Noaptea de Înviere este unul dintre evenimentele urbane cele mai spectaculoase ale Bucureștiului. Poate ar trebui ca orașul să fie un pic mai creativ în valorificarea și înțelegerea momentului…  Este un timp unic, spectaculos, o adevărată coregrafie socio-urbană, în mare nevoie de un regizor înțelept. Este un eveniment în care bunul simt, cunoașterea și dragostea pentru oraș ar trebui să triumfe, evitând riscul de a se transforma prea ușor în circ, în zarvă sau șușă. Doar că descoperim dorința de a ieși în evidență cu orice preț, apare chiar și la fețele bisericești. A debutat cu mijloace de amplificare excesive sau jocuri de lumini ce vin din altă zonă, pe care o numim disco, dar poate culmina cu încununarea supremă a catedralei-mai-mare-decât-Casa-Poporului. Biserica este influentă, aflăm din ultimele sondaje. Întrebarea e ce face cu această influență pentru comunitatea pe care o păstorește? Puterea de a fi ascultat trebuie tratată cu responsabilitate și bun simț. Dealul Mitropliei de pe care se revarsă lumina în tot orașul este una dintre imaginile cele mai emoționante pe care le-am avut în acest oraș încă din copilărie. Este ceva magic acolo, este o scară umană și urbană în același timp, un simbol al Bucureștiului ce trebuie redescoperit și protejat.  Continui să sper că direcția în care se îndreaptă de câțiva ani Mitroplia, adoptând caracteristici de vilă privată înconjurată de ziduri și bariere, este doar o rătăcire temporară a unor oameni ai bisericii copleșiți de societatea de consum în care ne-am trezit brusc cu toții și pentru care nu suntem pregătiți. Grandomania naționalist comunistă a fost o boală de care încă nu ne-am vindecat, dar pe care am ambalat-o frumos în aristrocrație europeană. Cu o singura mențiune, și anume că suntem în urmă cu 300 de ani…Mergeți să luați lumină și să ajungeți cu ea acasă !