Litoralul Romanesc este un Brand. Adica? Ne reprezinta, nu arata diferit de ce suntem si ce este Romania de astazi. Spiritul antreprenorial de buticar ce ne caracterizeaza comertul si serviciile face ravagii pe malul Marii Negre. Bunul simt, pierdut in lupta pentru libertate, a devenit o valoare nationala de care am avea mare nevoie. Inca poti distinge valoarea si frumusetea litoralu-lui anilor 70, ca pe niste vestigii antice, insa, din pacate, se vad din ce in ce mai putin sau a disparut cu totul. Peste ele au crescut balariile comerciale. Dar ramane o sansa, marea. Ne intoarcem cu spatele la Brand si o luam spre mare, inot spre larg. Ne simtim bine cand vedem orizontul si marea lucind. Daca lasam in spate totul, simtim ca e vacanta si e bine. Mai greu e la-ntoarcere, cand ne apropiem din nou de mal (nu de mall) si incep sa se vada cabanele din Vama Veche. Arata de parc-ar fi pe drumul spre Trei Brazi. Ce-i drept, muntele e chiar in spate, la nici 250 de kilometri. Asa a fost “conceptul de marketing”: sa te bucuri de munte si de mare in acelasi loc…Mi-e atat de dor de banala si magica Vama Veche…
Tags: brand, dor, Litoral, munte, Trei Brazi, Vama Veche
nu pot fii decat intr-u totul de acord cu ceea ce scrii aici…dar asta pot sa citesc si in 24 fun. daca tot ai facut un blog, de ce nu incerci sa scrii niste chestii mai putin obiective si mai mult legate de persoana ta si de felul in care te afecteaza pe tine. sunt convinsa ca ai multe lucruri interesante de povestit si de postat. uite, de exemplu, pe mine ma intereseaza foarte mult proiectul de care te-ai apucat pentru bucuresti. povesteste putin despre el,si adauga si parerea ta(oricat de subiectiva ar fii). citind lucruri de genul, sunt convinsa ca bautul ceaiului de dimineata va fii mult mai interesant. textele de 24fun lasa-le pentru 24 fun! :) o zi frumoasa iti doresc! Y: alexandra.gociu
:) Si mie imi e dor de atit de “banala si magica” Vama Veche (frumoasa alaturare de cuvinte)…de-asta si merg in fiecare an acolo, in speranta ca, odata si-odata,ma voi trezi din cosmar. Mai exista insulite de normalitate acolo, totusi.
Adevarul e insa ca, uneori,cind esti cu spatele la mal si in fata ai doar marea, iti vine sa te tot duci…sa-ti faci o casuta-pluta si sa ai drept vecini delfinii. :)