Venită pe calea internetului vineri noapte, ştirea că o echipă de romani în frunte cu Dorin Ştefan a câştigat un mare concurs internaţional de arhitectură în Taiwan a tresărit un pic prin ziarele de luni şi marţi. Ocupată cu funeraliile poetului naţional, România este ca întotdeauna lipsită de reflexul ce caracterizează o mare naţie, comportându-se tot ca o masă de babe proaste cu falşi patrioţi în frunte.

Proiectul lui Dorin a născut tot felul de comentarii, de la mândrie naţională până la comentarii de stil şi opinii despre ce înseamnă frumosul în arhitectură. Prea puţini înţeleg cât de mult poate aduce pentru România. Nu ai şansa de două ori într-un secol să realizezi un nou Tour Eiffel pe Pământ. Ce-i drept, acum clădirile reprezentative la nivel global sunt vedete pentru perioade mai scurte, dar măcar pentru următorii 10 ani, vedeta Earth va fi turnul lui Dorin.

România, trezeşte-te! Mai ai o şansă. Nu lăsa din nou trenul să treaca pe lângă tine. Oameni cu aspiraţie şi încredere, oameni care visează că se poate şi care îndrăznesc să propună imposibilul, ei duc lumea asta mai departe. Apreciază-i, măcar atunci când vin cu confirmări de afară; teatrul lui Purcărete intră în istorie, filmele româneşti ale generaţiei europene sunt în pole position, cercetarea zvâcneşte de unde nici nu te aştepti. Şi noi?… Ne petrecem un weekend intreg ca naţie în cortegiul funerar.

Babelor, asta nu vă ţine de foame! Ce fac “hartiştii ..aştia” – că sunt arhitecţi, regizori sau oameni cu multă carte – asta vă dă şi vouă o coliva mai de doamne-ajută, de-aia cu bomboane de import.

Mândriţi-vă cu ei, ascultaţi-i şi mai ales ajutaţi-i să reuşească. Avem nevoie de ei. Aşa că, patrioţi, haideţi să-i urcăm pe umerii noştri pe Dorin şi echipa lui, şi vă promit că o să avem parte fiecare dintre noi de o înmormântare frumoasă.