In această săptămână s-a finalizat concursul internațional de arhitectură pentru spațiul public de peste parcarea de la “coada calului”. E un lucru bun că s-a întâmplat, pentru că în felul ăsta vom fi expuși la idei noi și abordări proaspete. Să sperăm că din acest exercițiu va ieși primul spațiu public de referință în București.  Primăriile, ministerul dezvoltării și toate acele instituții care cheltuiesc banii publici trebuie să adopte ideea de concurs dacă nu vor să “îngroape” în continuare resursele în proiecte fără valoare și fără impact. Sistemul design and build preluat din proiectele de drumuri ce le sunt atât de dragi, când e exportat în proiecte urbane de interes public nu e altceva decât o metodă sigură de aruncat banii pe geam.

Acum 3 ani, Primăria capitalei a încheiat un parteneriat cu TNB (Teatrul Național București, pentru neinițiați) în vederea realizării unui spațiu unitar la Piața Universității, care ar putea fi finalizat odată cu terminarea renovării. Concursul s-a lansat doar pe o bucațică din ce înseamnă de fapt spațiul public Piata Universității. Să sperăm că proiectul câștigător este destul de vizionar și dă o direcție de rezolvare funcțională și identitară a întregii piețe, astfel încât dintr-o mare intersecție să devină o agora publică de oraș european de secol 21. După renovarea pasajului cu viziune și design socialist de anii ’80, să sperăm că acest nou spațiu public va introduce în București un alt limbaj în designul public. Până acum, niciuna dintre intervențiile realizate de administrațiile publice în București (poate cu o mică excepție, ghiciți care?) nu depășește nivelul designului de jardiniere turnate care se vând la magazinele de “decorațiuni interioare”. Din păcate, creativitatea nu reușește să convingă și să fie apreciată la fel ca designul de “biscuiți – pavele” atât de iubiți de edilii noștri. In graba lor de a tăia pamblici, mai marii zilei nu au timp pentru “brain” în aceste produse, vor doar mulți metri cubi de beton și asfalt. Iar dacă asfaltul mai e și de import, cu atât mai bine. Pentru cine?